Spune-mi cât de repede treci de la un job la altul ca să-ți spun cum te văd angajatorii. Potrivit experților în carieră din România schimbarea constantă a locului de muncă (job hopping) afectează în special domeniile precum Retail, Horeca, Construcții, IT și Media. În Retailul din România, cea mai mare fluctuație de personal este în comerțul alimentar, unde anual, 4 din 10 angajați își dau demisia.
Job hopping-ul nu poate fi încadrat ca fiind definitiv rău sau bun. Dacă este făcut cu moderatie, îți poate aduce benefii de carieră, dar dacă ajunge să fie un stil de viața, îți poate afecta serios viața profesională.
Dacă părinții noștri prindeau radacini la locul de muncă, generația actuală (milenialii) sunt de părere că stabilitatea la job este o raritate. Care sunt avantajele și dezavantajele job hopping-ului și cum văd angajatorii aceasta tendință în piața muncii îți descriem în cele ce urmează.
Trendul schimbării locului de munca în mai puțin de 1 an este poate mult mai accentuat în retail decât în alte domenii, angajații din acest domeniu stau chiar și mai puțin de 3 luni până să hotărască să încerce și în alte parte. Angajatorii privesc cu neîncredere persoanele care trec des din job în job, iar cheltuielile de timp și bani la fiecare nou angajat, plus sesiunile de training necesare, adaugă și mai mult scepticism în relația cu astfel de persoane.
Totuși, pentru angajatori, mai îndoilenice decât job hopping-ul sunt: faptul de a nu fi fost angajat în ultimul an, concedierea pe motive ce țin de persoana în cauză și perioadele dese de inactivitate profesională dintre joburi.
Avantajele Job Hopping-ului
Îți creezi o bază de contacte. Fiecare experiență acumulată la job, fie chiar și de 3 luni, vine la pachet cu o rețea de persoane care te pot recomanda și de la care poți afla de viitoare oportunități. Legăturile pe care le creezi la actualul job sunt de multe ori chiar mai importante decât un CV bogat.
Devii flexibil și dobândești skill-uri noi. Deși fiecare angajator în retail pare că cere aceleași lucruri, cu fiecare loc nou de muncă deprinzi noi și noi aptitudini, care te vor defini ca o persoană ce se poate adapta ușor și care face față schimbărilor.
Avansezi în carieră. Trecerea rapidă de la un job la altul îți va scurta timpul de avansare în domeniul în care activezi, iar dacă înveți repede și știi să-ți vinzi noile aptitudini, ai șansa ca promovarea dorită să vină direct cu noul job la care aplici. Cu cât te expui la mai multe oportunități, cu atât poți fructifica ocaziile care te duc mai aproape de jobul la care vei dori sa rămâi pentru cel puțin 2 ani.
Un salariu mai mare. Unul dintre motivele principale pentru care există această fluctuație de personal în retail este salariul scazut. Deși ai crede ca toți plătesc la fel, trebuie să știi că în funcție de ce ești dispus să faci (să te relochezi, să faci parte dintr-o echipă mobilă, să lucrezi în weekend-uri) unii angajatori chiar oferă salarii mai mari decât media care se plătește în acest domeniu. De exemplu, conform unui articol din Ziarul Finaciar, în 2017, salariile nete pentru un lucrător comercial de la Lidl erau cele mai mari din industrie ajungând la 3.103 lei, față de Kaufland cu 2.158 lei, Carrefour cu 2.083 lei și Mega Image cu 2.077 lei.
Toate aceste diferențe salariale îți crează tentația să te muți de la o firmă la alta, fară să te gândești și la alte aspecte pozitive pe care poate că ți le aduce jobul actual.
Dezavantajele job hopping-ului
Nu vei fi privit cu ochi buni de următorul angajator. Dacă CV-ul tău e plin de joburi cu o perioadă mică, majoritatea angajatorilor te vor privi cu ochi sceptici la interviu, pentru că dacă ai plecat așa des până acum, de ce nu ai face-o și în continuare. Depinde de atitudinea ta, cum te vinzi și cum îți descrii schimbările dese de job, pentru a-i face să-ți acorde o șansă.
Ești primul pe lista de disponibilizări. În situația în care este nevoie să se facă reduceri de personal, vei fi primul pe lista de concediați, doar cu dreptul de a avea cele 20 de zile de preaviz, dar fără puterea de a îți negocia posibilele salarii compensatorii, mai ales dacă lucrezi la o firmă din România unde, la concediere, angajatorul are doar obligația de a-i oferi angajatului preavizul de 20 de zile. În alte țări din Europa, la concediere este luată în calcul și vechimea, care variază de la 5 luni în Austria, la 6 luni în Danemarca, sau spre 7 luni în Belgia.
Grad scăzut de promovare sau de creștere a salariului. Este nevoie de timp pentru a crește într-o firma, pentru a-ți dezvolta competențe profesioanle, ca mai departe să poți fi recomandat pentru o promovare sau pentru acordarea unei măriri de salariu.
Skill-uri superficiale. Câteva luni la un job te pot ajuta să dobândești noi aptitudini profesionale, dar doar superficiale. Ai nevoie de măcar 6 luni pentru ca informațiile acumulate să se sedimenteze și să se creeze baza pentru aprofundarea lor.
Nu uita, făcut cu moderatie, job hopping-ul te poate ajuta în carieră, dar înainte să treci de la un job la altul, pune-ți următoarele întrebări:
- Care sunt motivele pentru care vrei să pleci?
- Ai dat tot ce ai mai bun pentru acest job?
- Care este tendința de fluctuație a personalului în domeniu în care profesezi?
- Ce alegi între bani mai mulți și aptitudini aprofundate și cum te ajută una sau alta din punct de vedere profesional?
- Cum explici următorului angajator schimbarea constantă de joburi?
- Cum vrei să arate locul de muncă pentru care ai lucra cel puțin 1 an?
Job hopping-ul nu mai este privit de angajatori ca un stigmat, ci mai degrabă ca un semn de atenționare, pe care-l poți folosi în avantajul tău, mai ales dacă știi unde vrei să ajungi profesional. Ia în calcul că odată cu procesul de tehnologizare, până în 2025, în jur de 100 de milioane de joburi vor fi eliminate. Într-adevăr, vor fi create și altele, dar pentru acestea, trebuie să ții pasul cu noile aptitudini cerute de angajatori pentru a avea mereu oportunități de angajare.
Articol scris de Mihaela Gheata.
Acest articol a fost publicat pentru prima dată pe blog-ul site-ului Retaillium, www.retaillium.ro
Salut.
O alta abordare ar putea fi si faptul ca un angajat foloseste in avantajul lui Job Hoping-ul facut de catre altii. Sansa mea de a fi promovat este foarte mare in cazul in care o companie din retail are 60% rotatie de personal, pentru ca eu ca si angajat observ ca 6 din 10 oameni pleaca in decurs de 3-6 luni si aleg sa raman alaturi de companie. Angajatorul ma va privi ca pe o persoana care a acumulat deja informatii si know how, care nu trebuie formata. Pot invata si ajuta oamenii noi, cunosc sistemul de lucru deja, sunt loial si voi arata cat sunt de competent. Astfel angajatorul va vedea in mine potential si ma va promova. Consider, ca sansele mele de a primi o marire salariala sunt mai mari decat daca as alege sa fac Job Hopping si sa schimb 3 joburi in 3 luni.